answear.ro%20

Daily Archives: Nov 3, 2018

0 43

Speram din tot sufletul ca prima răceală a lui Luca să apară cât mai târziu, în nici un caz la un an. De scăpat nu are cum să scape, toți copiii răcesc, dar poate se va întâmpla la doi, trei ani, gândeam eu naivă, odată cu începerea grădiniței. Îmi era groază când auzeam poveștile altor mămici despre muci, tuse și febră. Iar când am trecut și eu prin asta a fost jale. Acum râd. Atunci a fost panică, șoc și groază!

Aoleu, ce ne facem??

Mare brânză! Niște muci! Dar nu-i deloc așa pentru că sunt primii lui muci și prima mea experiență de acest gen. Iar răceala trebuia tratată cum se cuvine unei prime răceli: cum multă grijă. Însă, pe lângă grijă, am mai trăit, fără să vreau, și alte sentimente. Aoleu, ce ne facem? Dacă are gripă? Dacă are pneumonie? Dacă rămâne cu sechele la plămâni? De unde o fi luat răceala? Oare i-a fost frig afară? Oare l-am îmbrăcat prea gros și a transpirat? Oare i-a fost frig astă-noapte? Parcă avea mânuțele cam reci…Unde am greșit? Ce am făcut? Ce nu am făcut?? Am trăit o nebunie, timp în care copilul se juca vesel pe covor și nici că-i păsa de vina pe care mi-o asumam eu disperată.

Seara Luca s-a culcat sănătos. Și-a băut lăpticul, s-a întors pe-o parte și a adormit buștean. Peste noapte l-am auzit de câteva ori cum fornăie pe nas și m-am gândit încă de atunci că ceva nu e în regulă. Dar mi-am spus că nu e cazul să mă panichez. Dimineața s-a trezit răcit cobză. Parcă era fântână arteziană, cu o stare generală proastă, fără chef de joacă și mai tot timpul plângăcios.

A luat un virus de la policlinică

Primul lucru a fost să pun mâna pe telefon și să sun medicul de familie. Cum mă așteptam, nu a răspuns. Am sunat la policlinică. Mi s-a spus că domnul doctor vine abia la ora două după-amiaza și mă primește, dar printre alți pacienți. Știam prea bine ce înseamnă asta: să stau cu copilul să aștept și să tot aștept pe coridoare, iar apoi, când, în sfârșit m-ar fi invitat în cabinet, Luca să fie tratat rapid. Cumva..pe bună dreptate. Am întrebat dacă mă poate primi pediatra. Am aflat că va ajunge la policlinică abia peste o săptămână. Așa că am decis să merg la Urgențe la Sanador. Unde m-aș fi putut duce în altă parte? Medicul care l-a văzut m-a liniștit. Copilul e bine…nu are nimic la plămâni, dar, într-adevărat e mucos, iar mucozitățile s-au acumulat în gât. Diagnosticul: rinofaringită acută. Tratament: spălături nazale cu apă de mare, aspirarea mucozităților cu batista bebelușului și un sirop împotriva alergiilor. I-a luat temperatura, l-a ascultat la plămâni, l-a cântărit și ne-a trimis acasă. Toată distracția: 320 de lei.

jucarii sala de asteptare policlinica

Hai, că nu e nimic de speriat. Dar mi-e ciudă. Pentru că Luca s-a îmbolnăvit din vina mea. După ce am trecut în revistă tot ce am făcut împreună în ultimele trei, patru zile, am ajuns la concluzia că Luca a luat răceala de la policlinică. Da, am mers la policlinică pentru un control de rutină și l-am lăsat să se joace cu niște jucării. Nu știu ce a fost în capul meu…mi-era al naibii de frică să nu se pună pe urlete și aș fi făcut orice ca să-l mulțumesc. Nici nu-mi vine să cred că am putut face una ca asta, eu care sunt total împotriva jucăriilor pe care pun mâna și alți copii străini. Îți dai seama că la medic vin copii bolnavi care se joacă cu jucăriile din sala de așteptare. Apoi vii tu, cu copilul sănătos și îl lași și pe el să pună mâna pe acele obiecte. cam ce crezi că s-ar putea întâmpla?? Hai, că n-o fi acum o nenorocire dacă se joacă și el puțin! Hai, că nu i se va întâmpla tocmai lui să se îmbolnăvească! Să nu mai trăim cu drobul de sare deasupra capului! Lasă copilul să se joace, nu mai fi așa de panicată! Ei, uite, drobul de sare a căzut, iar Luca s-a îmbolnăvit. Și de aia mi-e ciudă. Pentru că aș fi putut evita asta. Când nu-mi stă în putință să evit o problemă, când acea problemă apare fără ca eu s-o pot controla, atunci asta e…încercăm să o rezoilvăm și mergem înainte. Dar când îți stă în putință să faci ceva și nu faci pentru că nu te gândești la timp, nu-ți dă prin cap, ești obosită și nu reacționezi cum ar trebui, ești sătulă de urlete și faci compromisuri – din păcate pe pielea copilului tău – asta nu mai este deloc ok.

Nu aș vrea să fiu înțeleasă greșit. Orice copil răcește nu trebuie să facem o tragedie de fiecare dată când are muci la nas. Ce mă supără e faptul că putem evita asta și n-o facem…Mă rog, eu sunt supărată pe mine. Pentru că ignoranța mea l-a făcut pe el să sufere inutil. A dormit prost, i-a fost greu să respire, s-a speriat de aspiratorul nazal, nu i-a plăcut deloc gustul siropului pe care a trebuit să i-l administrez..în concluzie am trăit împreună niște zile foarte agitate. Acum e mai bine. Dar tot nu i-a trecut definitiv. Sunt însă recunoscătoare că nu a făcut febră. În rest…muci, tuse productivă, strănuturi dese și mult plâns. Asta a fost prima lui răceală și prima mea experiență de genul acesta. Știu, o să spui că putea fi mult mai rău…e de altă parte, eu cred îți că ar fi putut să nu se întâmple deloc…