chicco.ro

Daily Archives: Mar 12, 2019

0 931
job nou main

Una dintre cele mai grele decizii pe care le-am luat în viața mea a fost aceea de a-mi schimba locul de muncă. Nu e simplu…Te obișnuiești cu locul, cu colegii, cu șefii, ajungi să-i cunoști, să legi chiar prietenii. Este greu să întorci spatele unor ani împreună cu ei. Sunt, până la urmă, cei cu care petreci mai mult timp decât o faci cu familia ta. Însă, există momente când ar trebui să-ți vezi de drum, momente când ar trebui să-ți asculți rațiunea.

Am observat un lucru de-a lungul timpului: sunt oameni care își schimbă jobul des, uneori chiar prea des, și o fac fără nici un regret. Am avut colegi care au plecat și nu s-au mai uitat înapoi…dar am cunoscut și persoane care nu suportă schimbarea și nu s-ar duce în altă parte pentru nimic în lume. Însă, când rațiunea îți urlă zilnic în urechi și-ți spune că este timpul s-o iei din loc, ascult-o! Iată când ar trebui să-ți faci bagajele!

femeie plictisita la job1. Rutina, bat-o vina!

Indiferent de meseria pe care o practici, la un moment dat vei simți că ai intrat într-o rutină care te ucide câte puțin în fiecare zi. Totul pare tras la indigo. Totul este la fel, iar tu simți cum îți amorțesc simțurile. Te plafonezi. Nimic nu-ți mai stimulează creativitatea, inteligența, perspicacitatea. Aceeași oră la care te trezești dimineața…același drum aglomerat până la job… aceiași colegi cu aceleași năravuri. Aceiași șefi, aceleași taskuri. Aceeași cafea de la automat, aceleași discuții, probleme și rezolvări. Nimic nu te mai ajută să te dezvolți, să crești…Nu-ți spun să renunți la meseria ta, ci doar să-ți cauți un alt loc de muncă. Ai nevoie să iei o gură de aer proaspăt, să te resetezi, să-ți turezi din nou motoarele. Să schimbi peisajul. Colegii. Situațiile. Proiectele. Drumul până la birou. Cafeaua, senvișul sau …cine știe ce oportunități nebănuite ți se vor ivi în cale. Nu sta agățată de un job care nu-ți mai aduce nici o satisfacție, care te trage pe linie moartă. 

2. Simți că nu mai evoluezi

Cu toții ne dorim să creștem, să ne dezvoltăm, să ne construim o carieră, un nume, să ne bucurăm de apreciere, de prestigiu. Cu toții tindem cât mai sus. Însă, din păcate, există multe joburi care te limitează din start. Îți dorești să evoluezi, dar nu ți se permite, nu ți se dă ocazia să demonstrezi ce poți cu adevărat. Așa că nu-ți mai pierde timpul. Întinde aripile și zboară! Atinge-ți potențialul, cunoaște-te, urmărește-ți scopul, împlinește-ți visul! Caută un job, caută un angajator care să te ajute să fii un om mare, un om împlinit profesional, un om mândru de realizările lui.

Fă-ți propria ta firmă. Ai curaj să riști tot? 

Există foarte multe exemple de oameni care și-au părăsit joburile și s-au lansat pe cont propriu în mici afaceri. Corporatiști care au pus într-o zi lacăt pe birou, s-au mutat la țară și au început să crească fructe și legume, flori, păsări, animale, au devenit cultivatori de lavandă sau au început să se ocupe cu diverse meșteșuguri. Sunt povești cu final fericit, dar asta nu înseamnă că și tu vei reuși. Ai curaj să lucrezi pentru tine? Ți-ai vinde tot – apartament, mașină, alte bunuri – pentru a fi propriul tău șef? Asta, în ideea în care există foarte multe piedici pe care ți le pune de la început chiar statul român: multă birocrație, zeci de drumuri de făcut, sute de acte și documente de completat, timp pierdut în așteptarea deciziilor, a aprobărilor, a autorizațiilor etc. Apoi, același stat român își cere partea, iar tu va trebui să plătești taxe și impozite – acum, de exemplu, ne aflăm în perioada în care, dacă ai avea o firmă sau ai fi PFA, ar trebui să faci calcul impozit pe profit. Ai renunța la statutul de angajat ca să muncești pentru tine însăți?

3. Salariu mic? Vinde-te mai bine!

Evident, trebuia să ating și subiectul banilor. Pentru că este extrem de important. Nimeni nu muncește la capacitate maximă, nici un angajat nu va fi pe deplin motivat, nu va fi trup și suflet pentru compania la care lucrează, nu va fi nici loial, nici de încredere dacă nu este mulțumit de salariul care i se oferă. Dimpotrivă. Va fi mereu în așteptare, mereu în căutarea unui alt job. Dacă te afli în situația asta, cel mai periculos lucru este să te obișnuiești cu ideea, să te complaci, să gândești că nu vei găsi un post mai bun în altă parte, că nimeni nu-ți va oferi mai mult decât ai în prezent. Există șefi care, pe lângă faptul că nu măresc salariile angajaților cu anii, le induc acestora ideea că ar trebui să fie fericiți că au un loc de muncă. O practică des întâlnită, din păcate…Nu ești mulțumită de salariu? Caută în altă parte și vinde-te mai bine. Pentru că meriți de o mie de ori mai mult!

4. Nu mai există motivație

Pe lângă rutina zilnică care parcă te sufocă, simți că nu mai ai nici o motivație, parcă nimic din ceea ce înseamnă jobul tău nu te mai face să te trezești dimineața, să te dai jos din pat…Nu ești apreciată pentru munca depusă, nimeni nu te laudă, nimeni nu-ți spune bravo atunci când meriți. Indiferent de cât de mult ai munci, de cât de bine ai face-o, simți că nu contează pentru nimeni. Salariu mic, bonificații deloc, de prime nici nu se pune problema, bani pentru orele suplimentate nu există niciodată…Mai mult, nu contează că aduci mai mulți bani în firmă, că termini la timp sau chiar mai devreme proiectele, nu contează că ești dedicată trup și suflet. În schimb, cea mai mică abatere îți este foarte dur taxată. Simți că nu e corect? Pleacă mâine! Și fă-o cu zâmbetul pe buze, fericită că ai scăpat de oameni care nu te merită.

sef rau5. Șeful îți dictează viața

Din păcate, întotdeauna vor exista și șefi ajunși în posturi cheie, de conducere, însă fără a fi pregătiți pentru asta. Să fii un lider adevărat este aproape o artă, iar astfel de oameni sunt destul de rari. De obicei, întâlnim șefi blazați, plictisiți, șefi care sunt prost pregătiți, care nu-și asumă greșelile și le pun în cârca subalternilor, care țin de propriul lor scaun și sunt în stare să calce pe cadavre pentru asta, șefi care nu dispun de nici cea mai mică urmă de inteligență emoțională, care impun respectul prin frică, care recurg la tertipuri de genul santajului și al amenințărilor meschine – te dau afară, îți dau amendă, îți tai din salariu etc. Dacă ai parte de un asemenea despot, este cazul să-i spui la revedere. Nimeni nu este șef peste viața ta. Nimeni nu are dreptul să te subjuge, să se joace cu sentimentele tale, nimeni nu are dreptul să te umilească, să te facă să simți că nu contezi, că nu exiști…

6. Se scufundă vasul

Nu-ți spun să fii o dezertoare, să fii un anagajat oportunist care atunci când este mai greu, fuge și își lasă colegii și șefii baltă. Pe de altă parte, nici nu te pot sfătui să rămâi atârnată într-un job care se scufundă odată cu compania pentru care lucrezi. Aici fiecare decide după cum consideră. Pentru că sunt oameni care rămân până la capăt, dar și oameni care atunci când simt pericolul, pleacă. În cazul în care firma la care lucrezi este în pragul falimentului, iar tu vrei să-ți cauți un alt job, nu ar trebui să te judece nimeni, nu pleci pentru că așa îți dorești, ci pentru că altfel nu se poate. Ești obligată de anumite împrejurări. Și, dacă este posibil, cere o scrisoare de recomandare. Scrisoarea de recomandare trebuie redactată de șeful tău direct dar, dacă nu se poate – s-ar putea să nu vrea să facă un astfel de efort pentru tine – atunci ai putea vorbi cu un coleg, cu un client sau cu altă persoană din conducere care îți cunoaște activitatea.

Am scris acest articol cu gândul la propriul meu job…mai sunt doar câteva luni și ar trebui să mă întorc în câmpul muncii din concediul pentru creșterea copilului. Mi-e dor de colegi, mi-e dor de momentele frumoase petrecute împreună, mi-e dor de biroul meu de lângă geam, mi-e dor de cafeaua de dimineață, mi-e dor să scriu, să simt mirosul paginilor de ziar…Dar, există mereu un „dar”…