Daily Archives: Jan 25, 2021

Coronasomnia este insomnia declanșată de stresul acumulat în perioada pandemiei de Covid-19

Nou an vine cu noi rezoluții, iar unul dintre obiectivele care se regăsesc în cap de listă este să reușim să dormim și să ne odihnim mai mult. Dar există o problemă, atrag atenția specialiștii: stresul cu care ne luptăm în această perioadă de pandemie, grijile, temerile, stilul de viață pe care am fost nevoiți să-l adoptăm, schimbările pe care am fost obligați să le facem – toate acestea ne-au afectat somnul și, implicit, odihna. Experții au chiar și o denumire pentru această stare de epuizare fizică, dar mai ales emoțională prin care trecem: coronasomnia sau Covid-somnia. 

Pe scurt, este vorba despre faptul că extrem de multe persoane din întreaga lume au probleme cu somnul din cauza stresului provocat de pandemia de Covid-19. Fie le este foarte teamă să nu se îmbolnăvească, fie chiar s-au îmbolnăvit și au trecut prin momente grele, fie au avut în familie rude bolnave sau chiar decedate. Mulți și-au pierdut joburile, alții au fost nevoiți să se descurce cu bani mai puțini și salarii mai mici, unii fac față cu mare greutate izolării sociale. Am renunțat la foarte multe lucruri. Nu ne mai întâlnim cu prietenii cum o făceam odată, nu ne mai îmbrățișăm, nu ne mai sărutăm, nu ne mai strângem în brațe bunicii și părinții. Nu mai plecăm în vacanțe sau concedii decât cu mare frică, iar să mergem la un film, la o terasă sau prin vreun club e deja de domeniul fantasticului. În schimb, ne ascundem fețele după măști, ne salutăm cu coatele, ne privim de la o distanță de cel puțin doi metri și vorbim mult la telefon.

Ce este coronasomnia. Bărbat și femeie în carantină dimn cauz apandemiei de coronaviruis
Carantina sau distanțarea socială ne-au îndepărtat unii de alții, iar pentru mulți dintre noi această separare este insuportabilă

Copiii noștri nu-și văd bunicii, bunicii nu-și văd nepoții cum cresc, iar pentru mulți părinți cel mai groaznic gând este „Cu cine las copilul dacă mă îmbolnăvesc?” Ne este frică, suntem nesiguri, unii dintre noi cad în capcana zvonurilor alarmiste și a teoriilor conspirației care îi fac și mai nefericiți, și mai suspicioși și mai dornici de acea libertate de care ne-am bucurat până anul trecut. Iar apariția vaccinului, singura șansă pentru a reveni la normalitate,  ne-a înverșunat unii împotriva altora și ne-a împărțit în tabere ca la război. 

Evident, toate aceste lucruri și-au pus amprenta atât pe viața noastră cât și pe psihicul nostru. Iar stresul e cel care ne ghidează azi viețile. Cum să mai dormi liniștit noaptea, cum să te mai odihnești și să te relaxezi când în jurul tău pare ca s-a prăbușit lumea? Iată cum apare o nouă afecțiune: coronasomnia!

Bărbat care suferă de insomnie și a adormit pe canapea
Din ce în ce mai multe persoane din întreaga lume sunt afectate de stresul provocat de pandemia de Covid-19 și, implicit, suferă de insomnie

Ce este coronasomnia sau Covid-somnia

Un studiu efectuat în 2020 de specialiștii de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, a arătat că numărul persoanelor care suferă de insomnie a crescut considerabil față de anii trecuți. Dacă înainte de pandemie doar una din șase persoane avea probleme cu somnul, acum suferă de această afecțiune una din patru persoane. Cele mai afectate par a fi mamele și persoanele care lucrează în domenii esențiale. 

Alte cercetări au arătat că în China, de exemplu, în timpul crizei pandemice, rata persoanelor care au suferit de insomnie a crescut de la 14,6% la 20%. O situație similară s-a înregistrat în Italia, iar în Grecia aproape 40% dintre persoanele care au participat la un studiu au recunoscut că nu mai pot dormi noaptea. Mai mult, parcă pentru a întări această ipoteză, și anume că stresul provocat de Covid ne-a dereglat bioritmul, Google ne anunță că în 2020 cuvântul „insomnie” a fost căutat mult mai mult decât în anii trecuți.

Lunile de distanțare socială, de autoizolare, faptul că a trebuit să ne schimbăm radical modul de viață, ne-au dat cu totul peste cap rutina zilnică, iar acest lucru are consecințe serioase. Se știe că lipsa somnului (coronasomnia) și a odihnei duce la o scădere a imunității, un motiv de îngrijorare căci noi avem nevoie acum de un organism puternic și rezistent mai mult decât oricând. 

Cu insomnia este foarte greu de trăit, indiferent de cauzele care o provoacă. Iar una dintre consecințe o reprezintă chiar deteriorarea stării noastre de sănătate. Persoanele care au probleme cu somnul pot avea pe termen lung și alte afecțiuni: pot deveni obeze, pot avea probleme cardiace, diabet, depresie etc. 

Un somn insuficient (mai puțin de șapte ore pe noapte) ne afectează foarte mult nu numai sănătatea, dar și productivitatea și munca. Multe studii au arătat că lipsa somnului duce la comiterea de greșeli, de erori la locul de muncă, prin lipsa concentrării sau prin întârzierea unor reacții sau reflexe.

Laptop deschis în pat
Munca de acasă ne-a afectat rutina și bioritmul

Coronasomnia, consecința schimbărilor prin care trecem în era Covid-19

Numărul atât de mare de persoane se confruntă cu insomnia este strâns legat cu această perioadă de criză fără precedent prin care trecem cu toții, este de părere dr. Steven Altchuler, medic psihiatru și neurolog specialist în medicina somnului la clinica Mayo, una dintre cele mai mari organizații americane care se ocupă cu cercetarea în domeniul medical. „Insomnia este și o consecință a schimbărilor pe care le experimentăm în era Covid. Sunt mai mulți factori care au declanșat această afecțiune. În primul rând, rutina noastră zilnică ne-a fost cu totul dată peste cap, iar acest lucru a produs dezechilibre serioase ritmului nostru circadian. În mod normal, înainte de pandemie, cu toții ne trezeam dimineața, plecăm la muncă, veneam acasă și  ne culcam seara. Acum lucrurile nu se mai petrec întocmai. Programul ne este altul, iar organismului îi ia foarte mult timp să se obișnuiască”.

„Creierul nostru era programat într-un anumit fel: el știa când ne aflăm la muncă și când suntem acasă. Acum suntem acasă tot timpul!”, spune și Angela Drake, profesor de sănătate clinică la Universitatea din California, transmite BBC. Ea tratează pacienți cu tulburări de somn și a cercetat îndeaproape coronasomnia. Ea mai precizează că, pe lângă faptul că întreg bioritmul ne este dat peste cap, lucrând de acasă, suntem mai sedentari și ne expunem mai puțin timp la lumină naturală. Iată încă două cauze ale insomniei.

Angajații se plâng de faptul că munca de acasă îi epuizează mai mult decât cea de la birou

Efectele negative ale muncii de acasă

Există, de asemenea, problema performanței la locul de muncă, continuă Angela Drake. Șomajul, în multe țări, este cel mai mare din ultimii ani și este absolut firesc ca oamenii să-și dorească să-și păstreze joburile. Nu e de mirare că angajații vor să lucreze cât mai mult și din greu pentru a nu fi dați afară.Problema este că lucrul de acasă estompează limitele acestei munci, granițele ei. Astfel, foarte multe persoane s-au plâns că acasă lucrează mai mult decât o făceau la birou sau lucrează „în salturi”, neregulat. Unii tind de exemplu să lucreze noaptea, lucru imposibil de făcut când aveau un job normal, la birou. Nu mai există o limită între job și casă și avem tendința de a amesteca lucrurile. Pentru mulți dintre noi părăsirea muncii la locul de muncă este aproape imposibilă, iar deconectarea de la listele de sarcini, responsabilități și stres este mai dificilă ca niciodată. La aceasta se adaugă faptul că ne lipsesc prietenii, hobby-urile, ieșirile în natură și întâlnirile cu cei apropiați. Ne lipsește relaxarea. Sentimentul general este de incertitudine și lipsă de control, ceea ce duce la probleme legate de somn. Cu cât trece timpul, cu cât stăm mai mult izolați, departe de viață normală, cu atât ne adâncim de anxietate, depresie, stres, și evident insomnie. Devenim de fapt din ce în ce mai puțin capabili să facem față acestei noi vieți”, mai spune dr Angela Drake. 

Problema care se ivește la orizont este și mai gravă căci insomnia de acum se poate transforma într-o insomnie cronică și de lungă durată care să ne afecteze iremediabil. Iar asta cu atât mai mult cu cât pandemia a creat întârzieri în obținerea tratamentului – în anumite cazuri.

Personalul medical, cel mai afectat de problemele legate de somn

De coronasomnie, anxietate și chiar depresie sunt afectate mai ales persoanele care lucrează în sistemul sanitar.  În luna decembrie a anului trecut, specialiștii Universității din Ottawa au realizat nu mai puțin de 55 de studii globale pentru a măsura impactul stresului al insomniei și al depresiei asupra organismului în era Covid. La studiu au participat aproximativ 19 mii de voluntari, iar rezultatele au fost de-a dreptul alarmante. Toate aceste tulburări au prezentat o creștere cu cel puțin 15% în rândul personalului medical, iar insomnia cu 24%

Dr. Steven Altchuler precizează că insomnia este de obicei asociată cu tulburarea de stres post-traumatic și, indiferent că lucrăm sau nu în „linia întâi”, suntem afectați în egală măsură de evenimente mondiale cu impact negativ. În general, ori de câte ori cineva suferă o traumă – ori este vorba despre o urgență medicală, urgență generală de sănătate cum ar fi Covid-19, un dezastru public precum atentatele de 11 septembrie sau ceva mai personal precum un accident de mașină sau decesul cuiva drag – poate avea probleme de somn persistente. 

Pisică somnoroasă care cască
Insomnia are un tratament de lungă durată

Cum tratăm insomnia

Experții ne sfătuiesc ca atunci când observăm că suferim de insomnie și nu este ceva trecător să ne adresăm medicului. „Pentru că pandemia este de lungă durată, și problemele noastre ar putea fi pe termen lung. Există, de asemenea posibilitatea ca rata coronasomniei să nu scadă”, a precizat Lisa Artis, director general adjunct la Sleep Charity din Marea Britanie. „Dacă oamenii nu cer imediat ajutor de specialitate – atunci când întâmpină primele probleme legate de somn – acestea tind să se acutizeze și să devină tulburări de somn. Din păcate, nu există o soluție rapidă de tratament. 

Este normal ca insomnia să se declanșeze după evenimente majore cu impact negativ. Dar există și o veste bună. După 12 luni de pandemie, unii experți au anunțat că au obținut progrese în tratamentul coronasomniei. Dr Steven Altchuler amintește în acest sens dezvoltarea foarte rapidă a medicinei virtuale. O putem numi, pe bună dreptate, tele-sănătate. Medicina virtuală constă în comunicarea online a medicilor cu pacienții și tratarea diferitelor afecțiuni doar printr-o convorbire online. 

Cel mai frecvent tratament pentru problemele de somn este terapia cognitiv-comportamentală care îmbunătățește „igiena” somnului. Se interzice fumatul și evitarea consumului de băuturi alcoolice înainte de culcare, iar creierul este antrenat să asocieze patul cu somnul doar prin anumite modificări de comportament. De exemplu, nu se mănâncă în pat, cum nu se lucrează în pat, ci doar la birou. 

Un studiu realizat de cercetătorii Universității din Michigan din 2020 a arătat că pacienții care au solicitat prin telemedicină o astfel de terapie cognitiv-comportamentală au primit un tratament la fel de eficient pe cât l-ar fi primit dacă s-ar fi prezentat în persoană la medic. Evident, există și lucruri pe care le putem face noi înșiși ca să ne rezolvăm problemele legate de somn. „Una dintre marile reguli pe care le respect cu sfințenie este să nu lucrez niciodată la laptop din pat”, a declarat dr. Angela Drake. „Nu-mi pasă cât de confortabil este. În cele din urmă creierul va asocia patul nu cu odihna, ci dimpotriva, cu munca, cu starea de veghe. Un alt sfat ar fi să nu ne mai uităm la știri seara căci impactul lor negativ ne-ar putea alimenta anxietatea care ne va ține treji noaptea. Un alt sfat: nu folosi telefonul pe post de alarmă căci smartphone-ul este asociat de către creier tot cu munca pe care o practici ziua. De asemenea, lumina albastră a ecranelor ne împiedică să ne odihnim corespunzător motiv pentru care nu ar trebui să încercăm să adormim cu televizorul aprins. Dispozitivele care emit lumină albastră nu au ce să caute lângă patul în care ne odihnim. 

Sursa foto: Pixabay