Cum am amenajat camera bebelușului simplu, rapid și cu bani puțini

Cum am amenajat camera bebelușului simplu, rapid și cu bani puțini

0 1727
camera bebe

Când am aflat că sunt însărcinată, după extazul și bucuria primelor zile, au început grijile. Locuința noastră nu era amenajată pentru a primi un bebeluș. Oriunde mă uitam, găseam câte ceva nepotrivit pentru un copil. Deci, renovarea și amenajarea apartamentului au fost prioritare. 

Tot gândindu-mă la camera copilului îmi făcusem planuri peste planuri. Dormitorul  să aibă culoarea cerului senin, pe un perete să existe un tapet din mătase, pătuțul să aibă baldachin, eu să am la dispoziție un balansoar, pe tavan să lipim steluțe sau norișori fosforescenți. De fapt, toate aceste lucruri nu ar fi fost neapărat pentru distracția copilului nou-născut, ci mai degrabă pentru a mea. Pe un bebe nu-l interesează tapetul în dungi pe care ai dat tu o căruță de bani, nici dacă pereții sunt albi, bleu, roz sau verzi, nici baldachinul sau balansoarul. Un bebe are alte nevoi. Să mănânce, să doarmă, să fie curat, spălat, îngrijit, alinat, iubit și să i se ofere un mediu care să-l ajute să învețe. Pentru că, deși este foarte mic, copilul învață zi de zi câte ceva nou. Așa că am renunțat la astfel de idei și am ales varianta utilă și practică: totul este simplu, la îndemână și fără multe zorzoane. Am creat astfel o atmosferă calmă, primitoare și relaxantă, care nu îl suprastimulează pe copil ci, dimpotrivă, îi induce o stare de bine și de liniște. Camera este organizată în așa fel încât activitățile bebelușului să fie foarte bine delimitate: există un loc pentru joacă, unul pentru somn, unul pentru schimbat scutece și unul pentru mâncat.

Înainte de orice, când amenajezi camera bebelușului trebuie să te gândești la siguranța și la sănătatea lui. De exemplu, noi am avut de ales între un dormitor mic, dar cu balcon și un dormitor mai spațios, fără balcon. Evident, am ales pentru copil camera cea mai mare, deși ar fi fost ideală pentru noi. Am considerat balconul un pericol din trei mari motive. În primul rând, de fiecare dată când ar fi trebuit să întind rufele la uscat, aș fi intrat în camera bebelușului și de multe ori l-aș fi trezit din somn. În al doilea rând, deși balconul este închis, în sezonul rece, când aș fi deschis ușa, ar fi intrat frigul în cameră. Ceea ce mi se pare inacceptabil pentru un copil, mai ales unul foarte mic. Să nu mai amintesc despre faptul că o cameră cu balcon este întotdeauna mai friguroasă. În al treilea rând, balconul este, în general, un spațiu destul de tentant pentru un copil. Mai ales când i se spune că nu are voie singur acolo. Așa că Luca a primit altă cameră. Deși la început mi s-a părut că este prea spațioasă pentru un copil și ar fi mai potrivită pentru doi adulți, s-a dovedit că m-am înșelat. Este, de fapt, perfectă!

var pereti camera

După ce am ales care va fi camera bebelușului, am varuit-o. Am optat pentru alb, deoarece albul dă senzația de spațiu, de curat, luminează încăperea, iar după câțiva ani varul va putea fi acoperit cu un strat nou. Fără mari complicații. Am evitat tapetul, indiferent de cât de mult m-a tentat, deoarece materialul textil adună în timp praful, acarienii, se uzează, se decolorează, se murdărește sau chiar se rupe. Nu aș fi vrut să pun tapet, iar apoi, după un an sau doi, Luca să-l picteze cu carioca sau să-l mânjească cu mâncare. Mai bine fără. O să punem când va fi mai mare și voi alege atunci un model pentru copii, pe care Luca să-l îndrăgească. Acum e prea mic și nu se supără dacă nu are.

Am verificat cu mare atenție cum se închid ferestrele și ușa de la cameră. Din fericire, sistemul funcționează perfect, iar geamurile se închid ermetic. Nu am simțit să vină curent sau frig de afară. Apoi, pentru că Luca s-a născut în octombrie, am chemat un instalator care a verificat buna funcționare a caloriferului din camera copilului. A constatat că trebuia schimbat un robinet pe lângă care se prelingea apă.

Tot ce ține de alimentație – cutiile cu lapte praf Nan 1sticlele cu apă pe care o folosesc la prepararea laptelui, încălzitorul, sterilizatorul, lingurițele lui, tetinele și biberoanele etc se află într-un colț special amenajat în bucătărie. Am eliberat un dulap suspendat pentru a le depozita. Din fericire spațiul îmi permite, așa că tot aici va fi și locul viitoarelor cutii cu cereale fără gluten, piureuri, biscuiți și alte mici ronțăieli pentru perioada diversificării.

A venit momentul mult așteptat, acela al achiziționării produselor de mobilier. Consider că în camera copilului trebuie să existe strictul necesar. Ce e prea mult, e pur și simplu prea mult, iar spațiul pentru activități și joacă devine mai mic. Nu e păcat? În plus de asta, o aglomerare de obiecte inutile îl suprastimulează pe copil.

dulap pe colt

Astfel, am cumpărat un dulap pe colț, cu rafturi și bare pentru umerașe, un pătuț clasic, o masă de înfășat care s-a dovedit a fi foarte utilă, o canapea extensibilă care se transformă într-o saltea perfectă pentru amenajarea unui spațiu de joacă și o comodă cu sertare. Pentru podea am ales un covor în culori vii, puternice, cu desene, în nuanțe de albastru și portocaliu. La fereastră am agățat o perdea albă, simplă și draperii bleu cu mașinuțe colorate. Lângă comodă vreau să așez o etajeră care va fi fixată la baza podelei și pe care voi pune câteva jucării și cărți pentru copii. Deasupra acestei etajere voi fixa pe perete o oglindă incasabilă. Astfel, de fiecare dată când se va trezi, Luca se va putea privi din pătuț în oglindă.

lustre

Ca și obiecte de iluminat, am ales două lustre pentru copii, cu abajur colorat, din maerial textil, verde, sub formă de pălării. Sunt absolut superbe!

Așadar, am încercat și sper că am reușit să amenajez camera cât mai simplu, dar cât mai util, oferindu-i celui mic posibilitatea de mișcare – obiectele de mobilier nu sunt voluminoase și, fiind așezate lângă pereți, încăperea dispune de foarte mult spațiu. Iar acest spațiu este împărțit pe activități.

masa si pat

Luca doarme deocamdată într-un pătuț clasic, la care am atașat un carusel, iar pentru a nu-și prinde piciorușele între barele din lemn – destul de depărtate unele de altele – am cumpărat o protecție cilindrică, din material textil. Scutecele i le schimb pe masa de înfășat care este prevăzută cu trei polițe unde am așezat cutia cu pamperși, șervețelele umede și produsele de îngrijire după baie. Pe polița cea mai de jos, care se află cu doar câtiva centimetri deasupra solului, am așezat câteva jucării colorate. Faptul că aceste obiecte sunt accesibile copilului atunci când el se află pe covor îl vor încuraja să meargă de-a bușilea. Iar apoi, raftul imediat următor, pe care voi păstra alte jucărioare, îl va încuraja să se ridice în piciorușe.

canapeaua care se transforma in saltea

Pe canapeaua care se transformă în saltea ne jucăm zi de zi și tot aici păpăm și lăpticul. În curând, va trebui să renunț la a mai folosi acest spațiu pentru mâncare, deoarece Luca va începe diversificarea și va sta în scăunel. Însă, deocamdată, canapeaua, care este așezată într-un colț al camerei și lângă fereastră, este un loc foarte îndrăgit de cel mic. L-am surprins pe Luca stând pe spate și privind cerul sau încercând să atingă cu mânuțele draperia care are o textură foarte catifelată și este colorată. Deși are suficient spațiu să se rostogolească, am cumpărat două opritoare din burete lungi și cilindrice, care îl împiedică să cadă.

Ce mai avem de făcut? Să cumpărăm etajera și oglinda și să renunțăm la pătuț. În locul acestuia, fie vom lua un pat clasic, pentru o singură persoană, sub formă de mașinuță, vaporaș, casuță etc fie vom opta pentru un pat făcut la comandă, care va include o somieră pusă direct pe podea și un gărduleț care îl va împiedica pe Luca să se rostogolească mai mult decât trebui și să cadă. Și să nu uit! Vom avea nevoie de o ladă din lemn pentru depozitarea jucăriilor.  Deja s-au adunat foarte multe, iar eu nu-i dau copilului decât două, maximum trei, iar apoi, după o săptămână, le ascund pentru a-i da altele noi. Și tot așa, prin rotație.

COMENTARII

Lasă un răspuns