Îți spun cum este să locuiești în cartierul Militari Rezidence, și cu bune și cu rele

M-am mutat în Militari Rezidence în 2015, după ce am cumpărat aici un apartament cu trei camere. Asta, fără să știu prea multe despre ce înseamnă să trăiești într-un cartier rezidențial. Am fost încântată de locuințele foarte spațioase, de faptul că aveam garaj la subsolul blocului, stație RATB la trei minute de mers pe jos și totul foarte aproape: magazine, policlinică, farmacii, etc. Mă bucur și acum de aceste avantaje, dar sunt și lucruri care mă nemulțumesc. Și ți le voi spune și ție ca să știi la ce te înhami dacă vrei să cumperi aici.

Dacă te-ai decis să te muți în Militari Rezidence informații nu poți afla decât de la cineva care chiar locuiește acolo. Pentru că sunt avantaje, dar și dezavantaje. Cântărește-le bine și abia apoi ia decizia, ca să nu-ți pară rău mai târziu. Indiferent de ce anume hotărăști. În primul rând, trebuie să știi că în zonă există mai mulți dezvoltatori. De exemplu, celebrele blocuri galbene nu sunt construite de același dezvoltator care a ridicat blocurile alb cu gri. Deci, dacă vrei să te muți aici, caută bine înainte. Pentru că există concurență și s-ar putea să pierzi oferte bune.

Apartamente ieftine

Să nu ai vreodată impresia că cine se mută într-un cartier rezidențial are bani de să-i întoarcă cu lopata, numai pentru că a ales să locuiască într-un bloc nou. Dimpotrivă. Prețurile apartamentelor din cartierele rezidențiale sunt mai mici decât cele ale locuințelor din blocurile comuniste. Asta pentru că dezvoltatorul își permite luxul de a vinde mai ieftin – și de a atrage astfel clienții –  în timp ce un proprietar ține și la ultimul bănuț. Așa mi s-a întâmplat mie: am avut de ales între un apartament cu trei camere în Militari Rezidence, decomandat, cu o suprafață de peste 80 de metri pătrați, care venea la pachet și cu un loc de parcare în garajul subteran al imobilului și un alt apartament într-un bloc vechi, din zona Gorjului, o locuință mult mai mică, fără îmbunătățiri, în care ar mai fi trebuit să băgăm cel puțin câteva mii de euro. Nu mai spun că pentru a ne parca mașina în fața blocului ar fi trebuit să ne războim cu toți vecinii. Prețurile celor două imobile nici nu puteau fi comparate, apartamentul din blocul nou fiind mult mai accesibil pentru noi. Deci, un prim sfat ar fi acesta: dacă îți cauți o locuință, optează pentru blocuri nou construite. Paradoxal, sunt mult mai avantajoase, inclusiv din punct de vedere financiar.

Locuințe noi, finisaje proaste

Apartamentele sunt, cum spuneam și mai sus, mai ieftine decât cele din blocurile vechi, dar și mai spațioase. Mai mult, vin la cheie și sunt dotate cu absolut tot ce-ți trebuie într-o locuință modernă: centrală termică pe gaz, geamuri termopan și uneori chiar aer condiționat. Nu trebuie decât să-ți aduci mobila și să te muți. Însă, la anumite blocuri, finisajele sunt cele care lasă de dorit. De exemplu, în blocul în care m-am mutat eu au existat multă vreme infiltrații de apă și m-am trezit cu pereții camerelor uzi. Și nu numai eu, ci și mulți alți vecini. Motivul? Glafurile de la geamuri erau înclinate, dar, din păcate, nu în direcția cea bună. Au avut constructorii ceva în cap, însă nu le-a ieșit, iar Dorel și-a arătat din nou „măiestria”. Astfel, pervazul ferestrelor permitea apei de ploaie – chiar o invita – să se scurgă nu în afară, ci direct în casă. Problema s-a rezolvat după ce am amenințat dezvoltatorul că-l dăm în judecată și i-am trimis în acest sens o notificare din partea unei case de avocatură. A ieșit cu mare scandal pentru că nu-l interesa problema.

Despre transportul în comun

Dar să vorbim mai întâi despre avantajele pe care ți le oferă acest cartier. Ce îmi place aici este că ai tot ce-ti trebuie foarte aproape de casă. În doar două, trei minute ajungi la supermarket – Penny, Mega Image și Carrefour – la piscină, la salonul de înfrumusețare, la policlinică, la sală, farmacie, grădiniță, terase, hypermarket – Auchan, Metro –  și la nu știu câte alte buticuri și magazine situate la parterul blocurilor. Tot ce ai vrea să cumperi găsești lângă casă. Un alt mare avantaj este faptul că, deși Militari Rezidence aparține de comuna Chiajna, RATB-ul și-a adus aici două mașini: 178 și 138, iar aceste linii de transport în comun traversează aproape tot cartierul. Din păcate, autobuzele merg foarte prost, ca să ajungi acasă aștepți și câte 15-20 de minute în stație la Păcii. La ora șase seara refugiul se umple, iar în mașini condițiile de călătorie sunt inumane. De foarte multe ori, din cauza puhoiului de oameni care se îndreaptă spre cartier,nici nu apuci să te urci în primul autobuz, uneori nici măcar în al doilea.

Însă, în Militari Rezidence, ca de altfel în orice alt cartier rezidențial, sunt foarte mulți tineri, cupluri și familii cu copii. Și îmi place asta. Nu am ceva împotriva persoanelor în vârstă, însă mă simt mult mai bine în compania unor oameni apropiați de vârsta mea. Există, însă, și un revers al medaliei: tineri și neliniștiți, aceștia pot fi, uneori, foarte gălăgioși, mai ales dacă ne referim la chiriași.

Ca să fac un rezumat, în Militari Rezidence apartamentele sunt mai ieftine decât cele din blocurile vechi și mult mai spațioase, ai mijloace de transport în comun și tot ce-ți trebuie la doar câteva minute de mers pe jos. Nu mai punem la socoteală faptul că multe blocuri au la subsol garaj, deci îți poți cumpăra un loc numai al tău. Este un cartier vesel, cochet și curat – fac excepție zonele unde se construiesc în continuare imobile.

Nu sunt spații verzi și locuri de joacă 

Dar, din păcate, nu toate lucrurile sunt roz. Aici, ca de altfel în orice alt cartier rezidențial, blocurile sunt ridicate foarte aproape unele de altele, iar intimitate nu prea există – poți vedea lejer ce fac vecinii din blocul de vis-a-vis. Evident, și ei te văd pe tine. Și mai văd și la ce emisiune te uiți la televizor seara sau ce mâncare ai în farfurie. Iar dacă se chinuie puțin, pot citi și titlul cărților pe care le ai în bibliotecă. Ai nevoie de draperii la fiecare geam, o perdea obișnuită nu este suficient. O altă bilă neagră o reprezintă lipsa trotuarelor – foarte puține și foarte înguste – de cele mai multe ori ești nevoit să mergi pe marginea drumului, iar mașinile trec razant pe lângă tine. La fel, sunt nemulțumită de lipsa aproape totală a spațiilor verzi, deși pe site-ul oficial cartierul se mândrește cu existența acestora. Ei, află că aici ai parte doar de betoane și cam atât. Dacă vrei să-ți duci copilul la joacă, te așteaptă câteva părculețe meschine, printre blocuri, cu o groapă de nisip, două, trei leagăne și câteva bănci ocupate, de obicei, de muncitorii care lucrează în zonă. Nu vrei să știi ce adunătură pestriță își face veacul în aceste părculețe în pauza de masă. Țin minte că am ieșit cu Luca de câteva ori și nu am avut unde să stau pentru că parcul în care m-am dus era plin de muncitori care își luau prânzul pe bănci. Pentru că aici încă se construiesc blocuri și se vor tot construi ani buni de acum încolo.

În Militari Rezidence, vara cel puțin, miroase câteodată groaznic. De vină este groapa de gunoi din Chiajna care încă funcționează, deși ar trebui închisă. Au fost de-a lungul timpului tot felul de controale de la garda de mediu, dar problema nu s-a rezolvat. Cred că li se dă o amendă și cu asta basta.

În Militari Rezidence este un trafic infernal. Sunt multe, foarte multe blocuri, case și vile, mii de apartamente, mii de familii și o infrastructură care nu face față. Aici se formează, câteodată, cozi interminabile de mașini care fie vor să intre, fie vor să iasă din zonă. Ca să decongestioneze cât de cât traficul, primăria din Chiajna a introdus sens unic pe străzile principale, dar problema nu a dispărut. Dimpotrivă, mie mi se pare că s-a agravat. În primul rând, mulți șoferi nu respectă sensul unic și te trezești că ești la volan și-ți apare un neghiob pe contrasens. Ori nu a văzut semnul de circulație, ori pur și simplu îl ignoră, de lene să traverseze tot cartierul pentru a ajunge la destinație. O ia, cu alte cuvinte, pe scurtătură .În al doilea rând, această măsură a dus la supra-aglomerarea străzilor de printre blocuri.

Trebuie să-ți spun de la început că nu am absolut nimic împotriva celor care locuiesc cu chirie, poate și pentru că timp de 6 ani eu însămi am locuit cu chirie prin tot felul de zone din București: Dristor, Balta Albă, Militari, Berceni. Știu ce înseamnă. Însă, eu, spre deosebire de alții, am bun simț și respect oamenii. Nu am mers niciodată pe ideea că dacă plătesc, am dreptul să fac ce vreau în casa respectivă, asta însemnând să-mi deranjez vecinii. Fiind un cartier de blocuri noi, Militari Rezidence este raiul chiriașilor. Și nu vei ști niciodată ce specimen se va muta în apartamentul de lângă tine. Poți să ai noroc de oameni civilizați sau de indivizi dubioși, obraznici, gălăgioși și nesimțiți. Un alt lucru de care trebuie să ții cont dacă vrei să te muți în Militari Rezidence este lipsa locurilor de parcare, dar și a ghenelor de gunoi. Da, află că foarte multe blocuri nu au propriile ghene de gunoi, iar locatarii sunt nevoiți să umble ca bezmeticii cu pungile pe străzi și să le arunce în curte la alții. Pe furiș, ca să nu înceapă scandalul.

Magazine cu prețuri mai mari

Aici, micile magazine și buticuri comercializează produse alimentare și non-alimentare la prețuri destul de mari față de cele pe care le găsești la supermarket. Pentru buzunarul tău îți recomand cumpărăturile la Penny, Mega, Carrefour sau Auchan. În nici un caz de la tanti sau nenea care vând la magazinul din colț. Poate o să spui că un leu sau câțiva bani în plus dați la butic nu te vor băga în faliment. Așa e, deși, dacă vei face o socoteală la sfârșit de an, vei constata că ai aruncat o sumă frumușică de bani pe geam. Dar nu asta e ideea. Este vorba de un principiu și despre faptul că micii comercianți vând mai scump în ideea în care oamenii de aici au buzunarele doldora de bani. Să vezi ce prețuri piperate sunt la gheretele cu fructe și legume….Anul trecut un kilogram de cireșe costa în piață în jur de 10-15 lei, iar aici îl cumpărai cu 20 de lei. De ce vând comericanții așa de scump? Pentru că pot, vorba lui Codrin Ștefănescu. (Dacă nu știi cine este personajul, consideră-te un fericit și un norocos, iar dacă știi, înțelegi ce spun…)

Străzi inundate la orice ploaie

Un alt aspect de care ar trebui să ții cont este canalizarea deficitară sau inexistentă de pe străzi. Ca să mă înțelegi exact, află că atunci când plouă mai tare foarte multe străzi se inundă. Iar când spun că se inundă, chiar vorbesc serios: nu poți să treci pe acolo deoarece apa ți-ar ajunge la genunchi. Și poate că ai reuși să ocolești acele zone dacă nu ai avea drum spre hypermarket – unul dintre aceste drumuri inundate este singurul care duce la Auchan. Deci, când plouă, încaltă-te cu cizme de pescar!

Și încă un lucru pe care aș vrea să ți-l spun. Am stat în Berceni mai mult de zece ani și niciodată nimeni nu mi-a furat nimic. Aici, în Militari Rezidence, cineva mi-a furat căruciorul copilului pe care îl lăsasem într-o zi pe scara blocului, în fața ușii de la intrare. Poate a fost un vecin care cu asta se ocupă – să dea ponturi hoților –  poate un necunoscut căruia i s-a dat drumul în bloc, poate femeia de serviciu…nu am de unde să știu și nu pot acuza pe nimeni fără dovezi. Dar am raportat furtul la poliția din Chiajna. Atunci aveam să aflu că în blocul meu se mai furaseră de-a lungul timpului două biciclete. Am fost compătimită sincer de domnii de la Poliție care au spus că se vor ocupa de caz. Însă, în același timp, m-au întrebat dacă eu chiar cred că vor găsi vreodată hoțul…Am rămas perplexă…

Eu m-am mutat aici acum trei ani fără să cunosc situația cu bune și cu rele. Așa că măcar tu să știi ce cumperi și mai ales unde cumperi. Țin minte că la o săptămână după ce ne-am mutat mă plângeam prietenilor, rudelor și cunoscuților de faptul că am pereții uzi de la ploaie. Și, ca să-mi treacă supărarea, când au venit în vizită, nu au venit cu mâna goală, ci au adus cadouri pentru casă nouă. Așa m-am pricopsit (spun pricopsit și o să vezi de ce) cu cuptorul cu microunde pe care îl am și azi. Un cuptor care nu vrea în ruptul capului să facă floricele. Arde boabele și atât. Dezamăgire mare, ma ales că plănuisem în seara respectivă să vedem mai multe filme, să bem bere și să ronțăim popcorn. Așa că am comandat mâncare chinezească, însă a venit foarte greu și foarte rece. Nu-i nimic, ne-am spus, avem cuptor, o putem încălzi. Ceea ce am și făcut, dar fără să ne gândim o clipă că acele caserole de carton pline cu carne și sos vor exploda. Nu am auzit decât o bubuitură, iar când am deschis ușa cuptorului părea că în interior murise cineva. Curățarea cuptorului cu microunde mi-a luat mai bine de jumătate de oră și mi-a tăiat tot cheful și de filme, și de mâncare. Ți-am povestit asta ca să închei într-o notă amuzantă, asta în cazul în care te-am pus puțin pe gânduri.