Ce se întâmplă în organism dacă renunţi la consumul de carbohidraţi

Ce se întâmplă în organism dacă renunţi la consumul de carbohidraţi

0 1521
pancakes cu fructe

Mai toate femeile se feresc de carbohidraţi sau glucide, de frică să nu se îngraşe, însă acest lucru poate duce la alte complicaţii, mult mai grave. Astfel, curele de slăbire pe care le urmăm pot fi foarte periculoase pentru sănătate. Glucidele bune (nu cele rafinate) au rolul lor în funcţionarea corectă a organismului, iar o carenţă a acestora poate declanşa afecţiuni precum diabet, boli de inimă, obezitate, anxietate etc. Iată ce se întâmplă în organismul tău dacă scazi aportul de carbohidraţi sau îi elimini definitiv din dietă.

Pierzi rapid în greutate

Când reduci cantitatea de carbohidraţi sau îi elimini cu totul din alimentaţie, vei observa, într-un timp extrem de scurt, o scădere bruscă în greutate. Carbohidraţii (glucidele) sunt stocaţi în organism sub formă de glicogen şi se numără printre principalii „vinovaţi” ai retenţiei de apă. În momentul în care nu mai consumi alimente bogate în glucide, organismul va elimina inclusiv apa înmagazinată.

Se observă o diminuare a energiei la nivelul creierului

Carbohidraţii sunt principala sursă de energie a creierului. Când reduci cantitatea acestora, stocurile de glicogen se epuizează, iar organismul începe să-şi producă energie din grăsimile pe care începe să le ardă. Rezultatul? Halenă, senzaţia de gură uscată, oboseală, insomnie, o stare generală proastă pe care o asociezi cu răceala.

Îţi creşte pofta de a ronţăi între mese

Glucidele rafinate duc la creşterea nivelului de zahăr din sânge, iar apoi la scăderea bruscă a acestuia. În urma unui studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition, specialiştii au ajuns la concluzia că aceste creşteri şi scăderi bruşte ale nivelului de zahăr activează centrii dependenţei din creier. Vei avea poftă să rontăi între mese, vei mânca mai mult, chiar şi noaptea. Medicii nutriţionişti recomandă să consumăm cereale bogate în fibre care previn creşterea nivelului de zahăr şi pofta excesivă de mâncare. Cerealele integrale conţin carbohidraţi sănătoşi, benefici pentru organism.

Creşte riscul apariţiei diabetului şi bolilor cardiace

Tipul de cereale pe care îl consumăm este foarte important. De exemplu, în urma unui studiu efectuat în anul 2014, s-a ajuns la concluzia că glucidele rafinate duc la creşterea nivelului de acizi graşi din organism şi, implicit, cresc riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi a diabetului de tip II. Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, cerealele integrale duc la scăderea nivelului de colesterol, reduc riscul afecţiunilor inimii, apariţiei obezităţii şi diabetului de tip II.

Scade energia organismului

Cerealele integrale sunt o sursă completă de fier, magneziu, vitamina B şi menţin astfel în organism un nivel de energie ridicat. Mai mult, pentru că glucidele sunt combustibilul preferat al corpului nostru, lipsa acestora încetineşte activitatea celulară.

Încetineşte activitatea sistemului digestiv

Consumul de multicereale joacă un rol foarte important în ceea ce priveşte aportul de fibre. Iar fibrele, pe lângă faptul că echilibrează nivelul de zahăr din sânge, luptă împotriva afecţiunilor cardiovasculare, a obezităţii şi diabetului de tip II, ajută sistemul digestiv să elimine toxinele acumulate în organism. În acest fel, nu vei suferi de constipaţie sau alte afecţiuni digestive.

Lipsa carbohidraţilor afectează starea de spirit

Ştiai că glucidele cresc nivelul serotoninei, un neurotransmiţător la nivelul creierului, cunoscut şi sub denumirea de hormonul fericirii? Dacă nu le mai consumi, poţi suferi, în timp, de anxietate şi chiar, în cazuri rare, de depresie. Este recomandat să mănânci cereale integrale, bogate în carbohidraţi.

Scade capacitatea fizică a organismului

Carbohidraţii îţi furnizează energie, iar dacă faci sport sau eşti o persoană activă din acest punct de vedere, nu ar trebui să renunţi la consumul acestora. Glucidele cresc capacitatea de rezistenţă şi anduranţă a organismulu.

Alimente bogate în carbohidraţi (glucide)

Cereale, seminţe şi pâine: covrigi, pâine albă, pâine integrală cu grâu, orez alb, tărâţe de grâu, musli, hrişcă, orz, porumb, orez brun, spaghete, paste, produse de patiserie;

Fructe: caise, curmale, coacăze, banane, smochine, struguri, mere, portocale, pere, ananas, căpşuni, pepene verde, stafide;

Fasole boabe, păstăi, rădăcinoase: năut, fasole albă, fasole neagră, mazăre verde, linte, cartofi, morcovi, ridichi;

Lactate şi dulciuri: lapte degresat, iaurt degresat, ciocolată cu lapte, bomboane, ciocolată, prăjituri.

Sursa Foto: Pixabay

COMENTARII

Lasă un răspuns