Durerile menstruale îţi pot da peste cap programul zilnic, iar cele de intensitate mare te pot ţine la pat chiar şi câteva zile. Pentru a putea trece cu bine peste această perioadă delicată a lunii, trebuie să ai grijă mai mult decât oricând de organismul tău care este acum mai fragil şi mai vulnerabil. Crampele menstruale pot fi prevenite dacă optezi pentru o alimentaţie specială. Atenţie însă! Unele alimente combat durerile în timp ce altele le pot agrava. Iată mai jos ce să mănânci şi ce să excluzi din meniul zilnic dacă suferi de dureri menstruale.

Hidratează-te!

Înaceste zile delicate, este recomandat să bei cât mai multă apă, pentru o hidratare corectă a organismului. Sună ciudat însă, consumul de apă ajută organismul să lupte împotriva retenţiei lichidelor şi previne balonarea în perioada menstruaţiei. Apa caldă sau chiar firbinte ajută la calmarea crampelor, iar lichidele calde precum ceaiul sau supele ajută la buna circulaţie a sângelui. Acest lucru relaxează muşchii, iar durerile devin mai uşoare sau chiar vor dispărea. Pentru o hidratare corectă a este recomandat să consumi, pe lângă apă, fructe şi legume precum castraveţi, pepene, fructe de pădure, salată verde, ţelină.

Consumă alimente bogate în calciu

Calciul ajută muşchii să se relaxeze, iar durerile menstruale vor dispărea. Specialiştii recomandă un consum de 1000 mg pe zi decalciu pentru femeile cu vârste cuprinse între 15-50 de ani. Printre alimentele care conţin calciu se numără produsele lactate, seminţele de susan, migdalele dar şi legumele cu frunze verzi. Calciul se găseşte şi în suplimentele alimentare însă, înainte de a le lua, ar trebui să consulţi un medic.

Scorţişoară

Scorţişoara este folosită pentru ameliorarea simptomelor răcelii şi alergiilor, dar este recomandată şi pentru problemele digestive. Scorţişoara reduce crampele menstruale fiind o excelentă sursă de fibre dietetice, calciu, fier şi magneziu. Aceste elemente ajută la diminuarea senzaţiilor neplăcute provocate de menstruaţie.

Ghimbir

Ghimbirul este recunoscut pentru beneficiile pe care le aduce organismului, mai ales în momentele în care eşti răcită, ai gripă, te doare capul sau ai dureri menstruale. Consumă ghimbir proaspăt, ras pe care să-l pui într-un pahar cu apă caldă. Bea două, trei pahare pe zi şi vei vedea că durerile abdominale vor dispărea.

Papaya

Papaya conţine o cantitate mare de caroten, vitamina C şi vitamina A, fier şi calciu. Acest fruct minune este foarte sărac în calorii însă are o valoarea nutriţională foarte ridicată. Este benefic pentru piele şi este de mare ajutor atunci când te confrunţi cu probleme digestive.

Mănâncă în cantităţi mai mari

O alimentaţie săracă în vitamine, minerale şi elemente nutritive poate agrava simptomele menstruaţiei, iar crampele pot deveni mai puternice. În această perioadă a lunii, este recomandat să consumi orez brun (conţine vitamina B 6 şi previne balonarea), nuci, migdale, seminţe de bostan (foarte bogate în magneziu care atenuează crampele), ulei de măsline, broccoli (conţin vitamina E), carne slabă de pui, peşte dar şi legume cu frunze verzi deoarece conţin fier (cantitatea de fier din organism scade în timpul menstruaţiei).

Fără fast food!

Nu mânca de la fast food! În timpul menstruaţiei este indicat să eviţi mâncărurile semipreparate, fast food, grăsimile şi alcoolul. Acestea pot duce la balonare.

Evită cafeaua!

Reducând sau eliminând în totalitate cafeina din alimentaţie ajuţi organismul să facă faţă cu brio crampelor menstruale. Astfel, este indicat să nu consumi cafea, ciocolată, băuturi carbogazoase pe bază de cafeină. În schimb, poţi încerca să bei cafea fără cafeină şi ceaiuri de ghimbir, mentă sau limonadă caldă.

Stai la căldură

Este recomandat ca peste zi să stai relaxată, în pat, la căldură. Aplică pe abdomen o sticlă cu apă fierbinte, înveleşte-te cu o pătură electrică sau foloseşte ca şi comprese prosoape calde.

Fă exerciţii fizice uşoare

Ideea de a depune efort şi de a face mişcare în timpul menstruaţiei te sperie? Află că activitatea fizică uşoară duce la eliberarea de endorfine care îţi vor calma durerile. Poţi face plimbări uşoare şi scurte sau poţi încerca mai multe mişcări yoga. Activitatea fizică uşoară îţi va pune sângele în mişcare inclusiv în zona genitală, va reduce stresul şi te va ajuta să te relaxezi. Toate aceste efecte vor duce la dispariţia crampelor.

De ce apar crampele menstruale?

Specialiştii site-ului sfatulmedicului.ro ne spun tot ce trebuie să ştim despre cauzele crampelor menstruale.

Crampele menstruale uşoare sunt fin resimţite şi sunt de scurtă durată, iar uneori sunt percepute ca o senzaţie de greutate în abdomen. Crampele menstruale severe pot fi atât de dureroase încât acestea pot să interfereze cu activitatea normală a unei femei, timp de mai multe zile.

În timpul perioadelor menstruale, uterul se contractă pentru a expulza mucoasa care îl acoperă. Substanţe asemănătoare hormonilor numite prostaglandine sunt cele care determină durerea, inflamaţia şi declanşează contracţiile utrerine musculare.

Cu cât nivelurile de prostaglandine sunt mai ridicate, cu atât crampele menstruale sunt mai severe. Mulţi experţi consideră că aceste contracţii severe contractă vasele de sânge care alimentează uterul. Durerea rezultată poate fi comparată cu angina care se declanşează atunci când arterele coronare blocate sunt deprivate de hrană şi oxigen.

Crampele menstruale pot fi cauzate şi de:

Endometrioză – în această condiţie dureroasă, ţesutul care căptuşeşte uterul creşte în exteriorul acestuia, cel mai frecvent la nivelul trompelor uterine, ovarelor sau chiar acoperă pelvisul.

Fibrom uterin – aceste excrescenţe necanceroase localizate în peretele uterin pot cauza uneori durerea.

Adenomioza – în cazul acestei afecţiuni, ţesutul care acoperă uterul începe să crească în pereţii musculari ai uterului.

Boala inflamatorie pelvină – această infecţie a organelor reproductive feminine este, de obicei, cauzată de bacterii cu transmitere sexuală.

Stenoza de col uterin – la unele femei, deschiderea colului uterin poate fi atât de mică încât împiedică circulaţia fluxului menstrual, provocând o presiune dureroasă, în creştere, la nivelul uterului.