fashiondays.ro
Tags Posts tagged with "solutii curatare"

solutii curatare

Ai ars tigaia şi ai petrecut o jumătate de zi frecând la ea? Cel mic ţi-a „pictat” canapeaua de pix cu generozitate? Până acum ai pierdut timp, nervi şi ai aruncat bani pe produse de curăţat. Mimi a pentru tine cele mai simple soluţii pentru cele mai „nesuferite” pete, care nu se dau duse. Ascult-o pe Mimi! 

 

 

Sarea şi oţetul îţi salvează bucătăria

sticle otet– Îndepărtează resturile etichetelor de pe sticle, borcane etc. cu un material curat sau un disc de curăţat din bumbac pe care ai pus puţin lapte demachiant.

Tigaie arsă? Foloseşte praf de curăţat pentru a salva tigăile foarte arse. Pune în interior o mână de pudră, adaugă apă, las-o să se înmoaie câteva ore, apoi pune-o pe aragaz şi las-o până fierbe apa. Clăteşte-o şi repetă procedeul, dacă e cazul.

Vasele din cositor devin ca noi dacă le freci bine cu o frunză de varză.

Spală cuptorul sau grătarul cât încă nu s-a răcit, fiindcă astfel e mai uşor să îndepărtezi murdăria. Presară un pic de sare peste urmele de grăsime care nu se curăţă, ca să nu se transforme în arsuri.

– Ca să cureţi resturile de alimente care s-au lipit pe răzătoare, freacă ambele părţi ale acesteia cu un cartof tăiat, lămâie sau pâine cu coaja tare.

– Pentru a curăţa eficient vasele de gătit din cupru, presară pe ele sare grunjoasă, pune puţin suc de lămâie sau oţet, apoi freacă-le bine. Clăteşte-le cu apă rece şi lasă-le la uscat.

Curăţarea ibricului. Fierbe câţiva ml de apă în ibric, apoi adaugă tot atâta oţet şi lasă-l aşa câteva ore sau chiar o noapte întreagă; a doua zi vei observa că murdăria şi petele au dispărut. Clăteşte ibricul, apoi umple-l cu apă şi fierbe-o din nou. Repetă de câteva ori înainte de folosire.

Rugina de pe chiuvete. Ca să îndepărtezi petele de rugină de pe chiuvetele din oţel inoxidabil, freacă locul cu puţin lichid din brichetă. Dacă ai chiuveta din ceramică, umple-o cu apă rece, adaugă o ceaşcă de înălbitor (clor) şi las-o să se inmoaie. Clăteşte apoi foarte bine.

 

Camere mai curate  cu ulei şi lapte

sticla si pahar cu lapte– Petelor de pe talpa fierului de călcat, greu de îndepărtat trebuie să le acorzi mai multă atenţie. Acestea se îndepărtează cu pastă de dinţi sau bicarbonat de sodiu. Pune puţină pastă de dinţi sau bicarbonat de sodiu înmuiat cu apă pe talpă, lasă câteva secunde şi apoi şterge.

– Îndepărtează urmele de pe mobilă. Freacă mobila cu un amestec de ulei de măsline şi scrum de ţigară, apoi curăţ-o cu o cârpă curată şi dă-o cu spray de mobilă.

Petele de apă de pe mobilă. Freacă pata cu vaselină, las-o aşa timp de 24 de ore, apoi şterge locul respectiv. De asemenea, poţi să freci zona cu pastă de dinţi normală (non-gel), până când pata dispare.

– Ca să poţi curăţa între elemenţii caloriferului, îndreaptă cârligul unui umeraş şi introdu în el un burete. Mai poţi să foloseşti sau să-ţi confecţionezi o perie cu un mâner foarte lung.

Urme de pix pe canapea sau perdele? Înmoaie un burete în lapte şi freacă bine pata. Va trebui să încerci de câteva ori, dar sigur vei reuşi. Puful de pe tapiţerie se curăţă foarte uşor şi eficient cu o cârpă curată, umezită.

Şerveţelele umede pentru bebeluşi sunt „multifuncţionale”. Le poţi folosi mai ales ca să ştergi diversele pete de pe covoare, canapele, fotolii sau tapet. Nu lasă urme şi au un miros plăcut.

Covoraşele de la intrare. Rulează covoraşul, pe faţă, leagă-l la capete, apoi bate-l cu un băţ. Rularea separă fibrele şi ajută la îndepărtarea prafului din covoraş.

Salteaua de pe pat. Se împrospătează dacă presari pe ea bicarbonat de sodiu, o laşi câteva ore, apoi o aspiri.

 

 

Cola şi ulei de bebeluşi pentru curăţarea băii

– Curăţă pereţii cabinei de duş. Ţine la îndemână, când faci duş, un produs special pentru curăţarea băii. După ce ai făcut duş, pune puţină soluţie pe pereţii uzi, apoi clăteşte. Dacă uşa este din sticlă, şterge-o cu o cârpă curată, umedă şi cu ulei de bebeluşi sau săpun lichid; astfel nu vor mai rămâne pe ea picături de apă.

O toaletă ca nouă. Toarnă pe pereţii vasului de toaletă o cană de cola şi lasă să acţioneze timp de o oră.

Oglinda din baie – nu va mai trebui să o cureţi atât de des dacă previi aburirea acesteia printr-o metodă simplă: după ce ai spălat-o, şterge-o cu o cârpă uscată şi un pic de săpun sau detergent lichid.

Capul de la duş. Scoate capul de la duş şi înmoaie-l într-o soluţie formată din o parte apă şi o parte oţet. Freacă bine cu ajutorul unei periuţe de dinţi vechi, ca să îndepărtezi mizeria.

 

4 situaţii în care te ajută uleiul pentru bebeluşi 

Nu e nevoie să foloseşti cantităţi mari, o picătură e de ajuns pentru a…

– Curăţa o canapea, un fotoliu sau un taburet din piele
– Reda strălucirea obiectelor din oţel inoxidabil
– Da strălucire plăcilor de gresie sau faianţă
– Preveni formarea calcarului în săpunieră; freacă baza săpunierei cu puţin ulei de bebeluş.

Fiecare dintre noi folosim în gospodărie detergenţi, fie la spălatul rufelor, la spălatul vaselor, la curăţarea covoarelor sau a podelelor. Dar ştii cum să foloseşti aceste produse în avantajul tău? Mimi a aflat ce este adevărat şi ce este fals despre detergenţii folosiţi în locuinţa ta. Acum iti spune si tie. Ascult-o pe Mimi!

Cu cât pui mai mult detergent, cu atât rufele vor fi mai curate

Fals! O cantitate mare de detergent va produce mai multă spumă . Fie că vorbim despre detergentul pentru covoare, gresie, rufe sau vase, regula este aceeaşi: surplusul strică. Atunci când speli pe jos cu o soluţie care conţine mult detergent, îţi va fi aproape imposibil să clăteşti podeaua astfel încât să elimini surplusul de spumă. Acesta va forma o peliculă alunecoasă care va aduna mult mai uşor praful şi microbii, ducând la o murdărire mult mai rapidă a suprafeţei. Un alt risc apare în momentul în care în locuinţă sunt animale de companie sau copii mici. Aceştia pot intra foaret uşor în contact cu suprafeţele încărcate cu substanţe chimice. Detergentul rămas în ţesătura rufelor puse la spălat va atrage praful şi mizeria, va acţiona foarte dur asupra fibrelor, iar hainele tale vor căpăta un miros greu.

Fosfaţii nu prezintă nici un pericol

Fals! Fosfaţii ajută la descompunerea grăsimilor şi a murdăriei, însă în cantitate prea mare ei stimulează dezvoltarea algelor în apele reziduale adică în lacuri, râuri dar şi în canalizare. Alegele consumă oxigenul decare au nevoie plantele şi peştii. Detergenţii pe bază de carbonaţi reprezintă o alternativă viabilă.

Înălbitorii pe bază de clor sunt cei mai buni

Fals! Atât clorul cât şi cloramina sunt substanţe dezinfectante, nu de curăţare a murdăriei. Poţi adăuga puţin clor în apa cu care speli pe jos, alături de detergentul special, însă nu te baza doar pe aceasta pentru curăţarea profului sau a grăsimii. Clorul mai poate fi folosit pentru combaterea mucegaiului sau pentru curăţarea maşinii de spălat rufe sau a maşinii de spălat vase. Clorul se va folosi întotdeauna diluat şi nu în stare pură deoarece vaporii sunt toxici, iar substanţa pură poate afecta grav pielea. Foloseşte mănuşi de protecţie şi diluează o cantitate moderată de clor în apa cu care vrei curăţa pardoseala.

Detergenţii pentru covoare deteriorează fibrele naturale

Adevărat! Dacă ai covoare din fibre naturale, trebuie să le cureţi cu mare grijă, pentru că acestea se pot strânge şi deteriora. Pe de altă parte, covoarele din fibre sintetice sunt mult mai rezistente la tratamentele chimice decât ţesăturie naturale. Percloro-etilena este o soluţie cu potenţial cancerigen, iar hidroxidul de amoniu, coroziv, şi produsele pe bază de amoniac sunt dăunătoare sănătăţii iritând căile respiratorii. În locul acestor produse toxice poţi folosi produse de curîţat naturale precum oţetul alb diluat în apă călduţă.

Produsele de curăţare fără coloranţi sunt mai eficiente

Fals! Produsele de curăţare fără coloranţi nu sunt nici mai eficiente, nici mai sănătoase. Desigur, aceste produse fără coloranţi sunt indicate persoanelor care au o intoleranţă faţă de coloranţii folosiţi în produsele de curăţare, mâncăruri şi alte produse. Totuşi, pe lângă motivele care ţin de estetică există şi alte raţiuni practice pentru existenţa coloranţilor. Aceştia ne ajută să distingem între lichidele toxice şi apă, reducând riscul intoxicaţiilor accidentale.